Asociatia pentru Proprietatea Privata

 

 

 

 

 

  Legea nr. 165/2013 a fost modificată. În Monitorul Oficial nr. 819 din 21 decembrie 2013 a fost publicată Legea nr. 368/18.12.2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

 

 

 

 

 


DIN 2014 SE SCHIMBĂ MODUL DE ÎNTOCMIRE A UNEI CERERI CEDO. CUM VEI PUTEA DA STATUL ÎN JUDECATĂ ÎNCEPÂND DE ANUL VIITOR ?  (sursa: Avocatnet.ro )

 

 

 

 

 

              

Către,

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂTILOR

Calea Floreasca Nr.202, Sector 1, Bucuresti

 

DOMNULUI  PRESEDINTE GEORGE BĂESU-Personal

Domnule Presedinte,

      Asociatiile noastre, reprezentante ale proprietarilor deposedati în mod abuziv de catre statul communist, urmăresc în mod constant, cu atentie, procesul de aplicare a Legii Nr. 165/2013.  Având în vedere că a trecut o perioadă de patru luni de la intrarea în vigoare a acestei legi, precum si faptul ca o etapa trebuia finalizata pana la acest moment, vă rugăm să ne răspundeti punctual la următoarele întrebări :

 1.Care este numărul de Hotărâri judecătoresti rămase irevocabile prin care institutia dvs. a fost obligată să emită Titluri de despăgubire, care nu fuseseră puse în executare până la momentul intrării în vigoare a Legii Nr. 165/2013 ? Iar după intrarea în vigoare a Legii Nr. 165/2013 si până în present, câte astfel de Hotărâri judecătoresti au fost puse în executare si câte Titluri de despăgubire au fost emise ?

    2. Având în vedere că potrivit Art. 8 din Legea nr. 165/2013, comisiile locale sunt obligate ca în teremen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi să centralizeze toate cererile de restituire de fond funciar nesolutionate în vederea stabilirii suprafetei de teren necesare pentru  finalizarea procesului de restituire ,  si deoarece acest termen s-a împlinit, vă rugăm să ne comunicati care este stadiul aplicării acestei dispozitii legale la nivelul fiecărui judet, precum si suma suprafetelor revendicate in natura. In cazul nerespectarii acestui termen care sunt  masurile pe care le-ati luat pentru urgentarea centralizarii?

    3. Care este numărul Titlurilor de despăgubire emise înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 si care nu au fost puse în plată ?

    4. Având în vedere că în Titlurile de despăgubire emise înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 despăgubirile sunt exprimate în sume de bani (si nu în puncte), acestea trebuie puse în plată. În ce termen considerati că veti asigura punerea în plată a tuturor acestor titluri ?

      5. In situatia cererilor de fond funciar pentru care nu exista teren suficient in localitatea sau judetul in care a fost vechiul amplasament (de exemplu in Municipiul Bucuresti), iar punerea in posesie se va face in alt judet, terenul acordat in compensare va fi de aceeasi valoare cu cel de pe vechiul amplasament ?

 6. Cum vor proceda persoanele indreptatite ale caror puncte sunt insuficiente pentru a cumpara intreaga suprafata de teren si/sau cladire oferita la licitatie? Acestea pot cumpara o cota indiviza din acel teren sau cladire? Sau poate sa plateasca diferenta in bani pentru punctele care ii lipsesc pana la valoarea la care a fost licitat imobilul ?

       7.Cand vor incepe efectiv licitatiile pentru valorificarea punctelor acordate de Comisia Nationala pentru compensarea imobilelor?

           8.Dosarele de prezentare pentru imobilele oferite la licitatie vor fi puse gratuit la dispozitia persoanelor indreptatite?

           9.Ce sanctiuni exista pentru erori sau inexactitati care apar in dosarele de prezentare? Cine controleaza acest lucru si cine raspunde?

       10.Cum putem avea acces la grilele notariale folosite pentru evaluarea despagubirilor?

           Vă rugăm să ne comunicați răspunsul în scris, în termen de 30 de zile de la înregistrarea  la adresa de corespondenta:Asociatia pentru Proprietatea Privata APP,  Str. Paul Orleanu nr. 6, Sector 5, Bucuresti.

Cu stima si multumiri anticipate,

 

Asociatiile semnatare,

 

Asociaţia pentru Proprietatea Privată APP

Str. Paul Orleanu nr. 6, sect. 5 Bucuresti

 

Asociaţia Persoanelor Deposedate Abuziv şi a Foştilor Deportaţi Refugiaţi din Romania APDAFDR

Cartier Izvorul Rece nr.90, Craiova

 

Asociatia Franceza pentru Apararea Dreptului de Proprietate in Romania, AFADPR, Paris, France

 

Asociatia Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat  - APDAS

Bucuresti, Romania

 

 

 

 

 

 

 

CONSIDERAȚII REFERITOARE LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND MĂSURILE PENTRU FINALIZAREA PROCESULUI DE RESTITUIRE, ÎN NATURĂ SAU ÎN ECHIVALENT A IMOBILELOR PRELUATE ABUZIV ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST ÎN ROMÂNIA.

ARTICOLE DE LEGE NECONSTITUȚIONALE SAU CARE ÎNCALCĂ DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL ORI SUNT DEFAVORABILE PROPRIETARILOR.

 

 Noi, Asociațiile semnatare, având în vedere proiectul de lege privind ”măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau în echivalent a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului communist în România”, proiect publicat pe site-ul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților la data de 14.03.2013, formulăm următoarele Considerații prin care atragem atenția asupra faptului că anumite articole conțin dispoziții neconstituționale sau care încalcă prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului. 

Astfel :

Art. 1 alin. 2   introduce sistemul de compensare prin puncte sistem care contravine recomandarilor facute de asociatiile noastre prin numeroasele memorii depuse in ultimul timp si care este total defavorabil proprietarilor.

    Acest sistem de compensare prin puncte si valorificarea punctelor prin licitatie defavorizeaza mai ales proprietarii din zonele rurale si din orasele mici. Acestia datorita insuficientei informari, datorita varstei si starii sanatatii(fiind greu deplasabili), datorita  lipsei drumurilor de acces, a mijloacelor de transport in comun de la domiciliu si a distantei foarte mari pana la terenul care  se liciteaza(care poate fi si de 10-15 ore dus-intors), uneori chiar datorita lipsei mijloacelor financiare pentru deplasare sau plata unui reprezentant pentru licitarea online, cei care au de valorificat acele puncte vor avea tendinta sa renunte la a le valorifica sau sa accepte ofertele de vanzare a punctelor catre diversi speculatori financiari: estimăm că în acestă situație ar fi cam 80% din petenti.

Art. 4 alin 1 prevede că dispozițiile legii se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a prezentei legi.

    Această dispoziție încalcă un principiu fundamental  prevăzut de Constituţia României. Potrivit Art. 15 alin (2) din Constituție ”Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”

    În ceea ce privește cauzele aflate pe rolul instanșelor, acestea trebuie să se  judece potrivit reglementării de drept material aplicabile la momentul introducerii acţiunii, nefiind posibil să se schimbe regulile de drept în timpul litigiului, întrucât s-ar rupe echilibrul procesual şi s-ar încălca dreptul la un proces echitabil care presupune soluţionarea cauzei potrivit unor norme de drept precise şi previzibile. Legiuitorul poate adopta legi noi, dar acestea se vor aplica numai pentru viitor și în nici un caz în situaţia litigiilor deja începute. (Exemplul cel mai clar în acest sens este al Noului Cod de Procedură Civilă, intrat în vigoarela data de 15 februarie 2013 și care se aplică doar proceselor pornite după această dată). Un litigiu inceput se judeca dupa legea din momentul introducerii cererii de chemare în judecată. Este necesar să se respecte principiul neretroactivității legii

     Dacă ar rămâne dispozițiile Art. 4 alin 1 privitoare la aplicarea noii legi a  proceselor deja începute, aceasta ar conduce la respingerea (sau în cel mai bun caz suspendarea) tuturor acțiunilor în instanță începute în temeiul vechilor legi( acțiuni în revendicare, acțiuni privind obligarea Primăriilor sau Comisiei Centrale să soluționeze Notificările), ceea ce i-ar prejudicia pe proprietarii care au petrecut mulți ani în fața instanțelor și care vor fi nevoiți să ia procedura de la început în temeiul noii legi.

Art. 16  conține  dispoziții care încalcă principiul restitutio in integrum, și principiul  potrivit căruia proprietarul dispune în mod liber și absolut de bunul său. Astfel, prin acest text de lege, se crează în sarcina proprietarului căruia i-a fost restituit în natură imobilul obligația de a rambursa valoarea îmbunătățirilor necesare și utile aduse bunului și de asemenea, se instituie un drept de retenție în favoarea unităților  deținătoare până la rambursarea de către proprietar a valorii îmbunătățirilor aduse de către acestea imobilului restituit.

     Ori, o asemenea dispoziție este abuzivă și nejustificată. Având în vedere  că imobilele care fac obiectul legii au fost preluate în mod abuziv de către stat, fără titlu și statul nu a devenit niciodată proprietar, potrivit principiului restitutio in integrum ar trebui ca statul să plătească proprietarului despăgubiri pentru lipsa de folosință a bunului de la momentul preluării până în prezent și pentru diminuarea valorii imobilului (în cazul construcțiilor) de la data preluării și până la data restituirii. Ori, pe lângă faptul că  proprietarilor nu li se plătesc  astfel de despăgubiri, bunurile imobile nici măcar nu se restituie libere de orice sarcini, așa cum ar fi normal,  ci se încearcă a se stabili în sarcina proprietarilor obligația de plată a unor presupuse îmbunătățiri, făcute de unitățile statului sau de investitor, și fără să fi fost solicitat vreun acord prealabil al proprietarului pentru efectuarea de îmbunătățiri

    În fine,  această obligație de a rambursa valoarea presupuselor îmbunătățiri aduse de stat, desi statul a beneficiat de bunul respectiv peste 70 de ani,  îi pune pe proprietari în imposibilitate de a-și exercita dreptul lor de proprietate  iar în unele cazuri îi va obliga pe aceștia să vândă imobilul deoarece nu vor dispune de suficienți bani pentru a-și îndeplini obligația de rambursare a valorii îmbunătățirilor.

 

Art. 17  reia principiul compensării prin puncte, prevăzut în Art. 1, alin. 2 principiu pe care îl considerăm defavorabil proprietarilor deposedați abuziv pentru considerentele pe care le-am prezentat , încalcă recomandarile Deciziei Pilot a CEDO privind soluționarea echitabila.

Art. 18 și 19 prevăd înfiintarea unei noi instituții, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, instituție care pe lângă faptul că preia toate atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (existentă potrivit legislației actuale), capătă și atribuții noi, puteri sporite, cum ar fi cea prevăzută la art. 18, alin 1 litera ”a” de a valida sau invalida deciziile entităților învestite cu soluționarea notificărilor. Prin înfiintarea acestei instituții, cu asemenea atribuții se va realiza o centralizare excesivă și o dublare a procedurilor administrative și a termenelor de soluționare a cererilor. Se încalcă astfel art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și dispozițiile Hotărârii Pilot a CEDO, privind rezolvarea într-un termen rezonabil, care solicită guvernului luarea unor măsuri pentru soluționarea cu mai multă celeritate și eficiență a cererilor de restituire.  

Art. 20 la alin. b) și c) stabilește anumite măsuri în scopul evitării unor posibile fraude sau tentative de corupere a membrilor și secretariatului Comisiei Naționale, măsuri care constau în fixarea unor indemnizații și sporuri  bănești foarte mari pentru această categorie de funcționari.. Considerăm că aceste măsuri sunt total ineficiente având învedere că doar creșterea salariilor, indemnizațiilor și sporurilor nu este suficientă pentru a preveni faptele de corupție, (asa cum de altfel s-a demonstrat în practică), câtă vreme acestea nu sunt însoțite și de sancțiuni cu privire la comiterea unor asemenea fapte și de un sistem de control și aplicare a acestor sancțiuni.

    Pe de altă parte, dacă Guvernul are posibilitatea să aloce fonduri de la buget pentru plata suplimentară a unor categorii de funcționari implicați în procesul de restituire, aceste fonduri ar putea fi folosite mult mai eficient pentru suplimentarea  posturilor și efectuarea de noi angajări în rândul celor care soluționează dosarele, astfel încât rezolvarea acestora să se facă într-un termen mai scurt.

Art. 22 alin.(3) menține controlul de legalitate exercitat de instituțiile prefectului pentru dispozițiile emise în temeiul Legii nr. 10/2001, aceasta cu toate că se introduce exercitarea controlului de legalitate și de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor care nu exista în vechea legislație. Practic, prin noua lege, dacă s-ar adopta în forma actuală, controlul de legalitate ar fi exercitat în trei etape: la entitatea învestită cu soluționarea notificării, la instituția prefectului și la Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, fapt care va prelungi foarte mult durata de soluționare a dosarelor.

Art. 22 alin.(6) stabilește că evaluarea imobilelor care nu se pot restitui în natură, pentru care se acordă măsuri compensatorii, se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii. O asemenea dispoziție constituie o încălcare gravă a drepturilor proprietarilor, având în vedere pe de o parte, că grila notarilor conține in majoritatea cazurilor valori ale imobilelor, aflate mult sub valoarea de piață a acestora, astfel încât proprietarii vor fi prejudiciați. Pe de altă parte, nu se ține seama de faptul că pentru proprietarii ale căror cereri vor fi soluționate la o distanță de câțiva ani de intrarea în vigoare a legii, valorile din grila notarilor existentă în momentul apariției legii, deci într-un moment de criză economică, vor fi și mai dezavantajoase, deoarece ulterior preturile de piată vor fi mult mai mari. Evaluarea, pentru a fi echitabilă ar trebui făcută după criteriile de la momentul soluționării efective a cererii de restituire și nu după valori existente la momentul intrării în vigoare a legii. Prin acest articol se încalcă nu numai dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului, dar se creează și o discriminare față de proprietarii cărora li s-au acordat despăgubiri înainte de intrarea în vigoare a noii legi, despăgubiri care au fost stabilite la valoarea de circulație a bunului, conform standardelor internaționale de evaluare.

Art. 29 introduce sistemul de licitații, care, la fel ca și sistemul de compensare prin puncte, poate fi defavorabil proprietarilor  sau cel puțin unui număr mare dintre aceștia, care datorită insuficientei informări, vârstei înaintate, stării sănătății etc., vor avea tendința să accepte ofertele de servicii ale diversilor speculatori financiari.

Art. 33 instituie practic o interdicție a deținătorului deciziei de compensare de a opta pentru valorificarea punctelor în numerar, mai devreme de 01 Ianuarie 2017 și, de asemenea, instituie după  împlinirea aceastei date principiul eșalonării plății în numerar pe o perioadă de 7 ani (plata se face în tranșe de cel mult 14% annual din numărul punctelor acordate). Astfel deținătorul deciziei de compensare prin puncte, care nu le valorifică la licitații (de multe ori din motive obiective) este obligat să aștepte 4 +7 = 11 ani până la plata întregii valori stabilite.

Art. 35 și 36 cuprind dispozițiile care încalcă cel mai grav dreptul la soluționarea cererii într-un termen rezonabil și recomandările Deciziei Pilot a CEDO privind rezolvarea cu celeritate și eficiență a cererilor de restituire.

      Aceste două articole instituie termene foarte lungi până la care vor fi soluționate toate notificărtile existente, termene la împlinirea cărora cei mai mulți dintre proprietari, persoane îndreptățite care au formulat cerere de restituire, nu vor mai fii în viață sau vor fii foarte in varsta, astfel încât nu iși  vor mai putea valorifica drepturile.

     Astfel, potrivit art. 35 alin. c), entitățile învestite cu soluționarea notificărilor întocmite în baza Legii nr 10/2001, care mai au de soluționat un număr de peste 5.000 de cereri, beneficiază de un termen de 36 de luni pentru a soluționa toate cererile rămase, termen care începe să curgă de la data de 01.01.2014.

     Pe de altă parte, potrivit art. 36 dosarele înregistrate la secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor  vor fi soluționate în termen de 60 de luni (5 ani) de la data intrării în vigoare a legii, iar cele care vor fi  înregistrate ulterior intrării în vigoare a legii, vor fii soluționate în termen de 60 de luni (5 ani) de la data înregistrării lor.

     Un calcul simplu ne arată că prin însumarea termenelor corespunzătoare fiecărei etape se ajunge la un interval de timp extrem de lung  până la care proprietarii, persoane îndreptățite, vor trebui să aștepte pentru valorificarea drepturilor lor.

    Astfel, dacă un proprietar, persoană îndrpetățită a formulat notificare în baza Legii nr. 10/2001, iar aceasta nu a fost soluționată în prima etapă de către entitatea învestită până la intrarea în vigoare a legii, iar entitatea învestită este Primăria unui oraș care mai are de soluționat peste 5.000 de cereri, notificarea acestuia va fii soluționată într-un termen de 36 de luni, adică într-un termen de 36 de luni care curge de la 01.01.2014, adică abia la 01.01.2017.  Ulterior acestei date, dosarul său va fii înaintat secretariatului Comisiei Naționale, (fosta Comisie Centrală) unde va fii soluționat în termen de 5 ani de la înregistrare. Astfel, cea de a doua etapă de soluționare a cererii se va încheia abia la 01.01.2022, la care se mai adaugă și perioada cât dosarul  își urmează cursul între instituții, precum și perioada necesară exercitării controlului de legalitate de către instituțiile prefectului, procedură la care nu s-a renuntat prin noua lege și care este prevăzută de art. 22, alin. 3 și care va mai dura cel puțin un an.

     În continuare, dacă deținătorul deciziei de compensare va dori să o valorifice în numerar, o va putea valorifica doar conform eșalonării prevăzute de art. 33, adică în 7 ani.  Adica, valorificarea drepturilor se va putea realiza în totalitate abia in 01.01.2030.

Art. 37 alin. 2  conține o altă prevedere din lege care aduce atingere drepturilor proprietarilor prin limitarea si îngrădirea accesului la justitie al acestora

Astfel, prin art. 37 alin. 2 , proprietarii cărora nu le-au fost solutionate notificările (depuse înca din anul 2001) nu mai pot introduce actiuni in justitie pentru obligarea unitații învestite cu solutionarea notificării pâna la expirarea termenelor de solutionare a tuturor notificărilor (adica peste cel puțin 5 ani). Practic se ajunge în situatia în care proprietarii carora nu le-au fost solutionate notificarile să poată chema în instantă unitătile învestite abia după 18 ani de la depunerea acestora. De asemenea, legea se aplică retroactiv, adică și în privinta proceselor aflate in curs, ceea ce contravine Constitutiei.

 Art. 54 instituie o gravă limitare a dreptului de proprietate  pentru cei cărora li se restituie în natură anumite categorii de imobile și anume condiția menținerii afectațiunii de interes public pentru o perioadă de 25 de ani. Din nou se încalcă dreptul de proprietate,  principiul restitutio in integrum, principiul nediscriminarii, iar persoana căreia i se restituie bunul nici nu îl poate folosi așa cum dorește nici măcar pentru el și familia lui, nici nu îl poate vinde în mod liber, deoarece este obligat să mențină afectațiunea de interes public pentru o perioadă extrem de lungă, un termen nerezonabil de 25 ani.

 

                                                                                Redactat de Av. Vlad Zamfirescu

 

 

 

 

 

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

 

11.03.2013,  Bucuresti

 Către, 

 Guvernul Romaniei,

 Domnului Prim-ministru Dl. Victor Ponta

 

 

Considerente

 asupra Proiectului de lege privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent a imobilelor preluate abuziv in perioada regimului comunist in Romania

 

Guvernul Romaniei intentioneaza sa adopte o lege prin procedura asumarii raspunderii, adica fara discutarea acesteia in Palament, fara acceptul si participarea  la elaborare a societatii civile, inclusiv a  Asociatiilor de proprietari deposedati de regimul comunist si care nu respecta prevederile Deciziei Pilot pronuntata in cauza Atanasiu si altii contra Romaniei.

Noua lege nu tine seama de varsta si categoriile sociale ale persoanelor indreptatite la beneficiul legii, este perceputa ca o lege care se va aplica post mortem, datorita duratei foarte mari de rezolvare a cererilor de retrocedare/despagubire a bunului pierdut in perioada comunista.

Este perceputa ca o lege nedreapta care anuleaza fie drepturi castigate partial fie orice speranta de despagubire justa avand in vedere ca introduce sistemul de acordare de puncte cu obligativitatea de a le valorifica  prin lictatii publice.

Este perceputa ca o lege situata mai presus de Constitutie , de Conventiile  internationale la care Romania este parte, de sfidare a principiului echitatii, de ingradire a drepturilor persoanelor indreptatite la despagubiri.

Noua lege da senzatia unei mentalitati comuniste , conform careia „proprietatea este un moft“ cum a spus in public fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu in anul 1995 si in anul 2001.

 

In concluzie, constatam ca modul de aplicare si interpretare de catre Guvernul Romaniei a Deciziei pilot pronuntata in Cauza Atanasiu si altii contra Romaniei nu aduce proprietarilor deposedati solutia asteptata. Cadrul legal este nesigur, instabil, greoi, include costuri suplimentare, procedurile de restituire sunt tergiversate, singurii beneficiari fiind o clasa noua de afaceristi, mafiile imobiliare etc care vor face avere cumparand pe preturi derizorii „punctele“ proprietarilor care nu vor fi capabili sa participe la licitatii si nici nu pot aprecia valoarea reala a bunului licitat precum si o serie de functionari publici carora le vor fi asigurate  pe o durata lunga, venituri substantiale.

 

Va rugam sa luati pozitie impotriva promulgarii legii in forma propusa!!

 

Au trecut cca. 65 de ani de la nationalizarea primelor bunuri de catre regimul comunist si 24 de ani de la inlaturarea acestuia , 15 ani de la aparitia legii restituirii proprietatilor funciare si 12 ani de la aparitia legii de restituire a imobilelor preluate abuziv de catre statul comunist , dar restiuirea/despagubirea proprietarilor de drept s-a realizat a doar in mica masura.

Procedura pilot a intarziat si aceasta retrocedarea sau despagubirea persoanelor indreptatite cu 30 de luni (3+18 + 9 luni), termen  acordat cu prelungiri de CEDO Romaniei pentru modificarea cadrului legislativ privind restituirea sau despagubirea pentru proprietatile confiscate abuziv, modificare solicitata in scopul urgentarii restituirii imobilelor fie in natura fie in echivalent valoric. Aceste termene si amanari au fost folosite ca un respiro de catre  statul roman si care a folosit aceasta ocazia pentru  micsora pana la anulare drepturile oferite de legislatia anterioara . Acordarea de despagubiri a fost suspendata total prin OUG nr. 4/2012 pentru perioada aprilie 2012 mai 2013 , suspendare care continua datorita noii legi.

Guvernul a elaborat un proiect de lege pe care il va impuneprocedura simplificata a asumarii raspunderii ,  fara a se analiza  in Parlament, fara a consulta societatea civila si asociatiile de proprietari deposedati, asa cum se prevazuse in Decizia pilot a CEDO (par. 154, par. 203)[1].

 Societatea civila compusa din Asociatiile de proprietari deposedati de regimul comunist nu a fost consultata in perioada elaborarii proiectului de lege conform prevederilor Deciziei pilot cauza Atanasiu si altii, interesele proprietarilor deposedati abuziv nu au fost suficient respectate de prevederile noului proiect de lege elaborat de Guvernul Romaniei. Discutiile purtate cu oficialitatile romane la insistentele APsociatia pentru Proprietatea Privata)  au fost formale, ne luandu-se in considerare nicio recomandare facuta de asociatie.

Se contravine in acest mod recomandarii din Decizia pilot si a unor angajamente ale reprezentantilor Guvernului care au participat la  dezbaterea cauzei  Astfel:

Statul sa ia de urgenta masuri cu caracter general care sa poata conduce la o realizare efectiva a dreptului la restituire sau despagubire mentinand un just echilibru intre diferitele interese implicate“.(decizia pilot par. 228).

„Ceea ce impune articolul 1 din Protocolul nr. 1 este ca cuantumul despagubirii acordate pentru o privare de proprietate realizata de catre Stat sa fie <<rezonabil >> in raport cu valoarea bunului (Idem par. 174)“

„Organizarea unor negocieri cu asociatiile societatii civile“ (ibidem par. 154, par. 203).

„Infiintarea de urgenta a unor proceduri simplificate si eficiente, fondate pe masuri legislative si pe o practica juridica si administrativa coerenta, care sa poate mentine un just echilibru intre diversele interese implicate.(ibidem par. 232).“

 

 Analiza legii propuse

 

  1. Prin noua lege procedurile de restituire se complica mult in loc sa se simplifice, se tergiverseaza emiterea unei decizii definitive pentru cazul  retrocedarii in natura cu cel putin 4 ani si pentru deciziile cu despagubiri valorice (exprimatein puncte !)cu 6-9 ani, iar banii corespunzatori punctelor se vor putea incasa dupa alti 2 ani esalonati pe parcursul a 10 ani. De exemplu, un petent care a depus o notificare la Primaria Bucuresti  in  anul 2001ar incasa eventual ultima rata in anul 2035.

 

  1. Restituirea terenurilor din extravilan in cazul in care nu se mai poate face pe vechiul amplasament se va putea face  pe alte amplasamente (compensare) cu terenuri agricole, pasuni sau paduri, dar atentie, persoana indreptatita nu are dreptul de a alege sau accepta o alta varianta de despagubire sau alt amplasament decat cel acordat.  Eficienta acestei proceduri este conditionata de buna credinta a administratiei locale, posibil fiind ca  imobilele oferite in compensare sa nu poata fi  valorificate . Persoana indreptatita ar putea primi un teren neproductiv, greu accesibil pentru care va fi obligata sa plateasca taxe si impozite , cheltuieli de intretinere. In trecut au fost semnalate in situatii  similare numeroase cazuri de coruptie.

In cazul in care persoana indreptatita este despagubita prin compensare cu teren administrat de ADS (Administratia Domeniilor Statului) pe care s-au facut investitii, acestea vor tebui platite de persoana indreptatita investitorului , in momentul de fata  persoana indreptatita este obligata la instrainarea terenului catre investitor (prevedere in legea actuala cu normele ei de aplicare) , fapt care ingradeste dreptul de dispozitie al proprietarului asupra bunului sau.

 

  1. In noua Lege valoarea imobilului nerestituibil va fi  exprimata in puncte, care vor putea fi valorificate prin licitatii si doar  in cazul in care punctele nu au fost valorificate in 2 licitatii, numai atunci se va putea opta pentru plata echivalentului acestora in numerar pe parcursul a 10 ani. Sistemul acesta este inflexibil si dezavantajeaza persoanele varstnice , bolnave, greu deplasabile sau cu grad de educatie mai redus , favorizeaza crearea unei noi clase de profitori. Modalitatea de valorificare in numerar a acestor puncte nu este stabilita prin aceasta lege, ea urmand a fi reglementata prin normele de aplicare care vor fi aprobate ulterior printr-o hotarare a Guvernului, fapt care poate intarzia din nou  procedura de aplicare. Proprietarii deposedati se tem de surprize neplacute. Ne teem ca  pentru instrainarea prin licitatii vor fi oferite de catre primarii , imobilele in stare degradata, neproductive (discutii in presa si TV despre imobile neperformante detinute de primarii, care trebuie instrainate).

 

  1.  Sistemul de evaluare si compensare in noul proiect este defectuos. Evaluarea imobilului nerestituibil se va face pe baza grilei notarilor existente la momentul intrarii in vigoare a  legii (o tabela folosita de notari la impunerea fiscala a pretului minim de vanzare a unui imobil) , fara a se tine cont de valoarea de piata a bunului imobol, asa cum s-au facut evaluarile pana in prezent conform standardelor internationale. Valoarea calculata ramane fixa, nu se reactualizeaza cu indicele de inflatie desi plata se face dupa mai multi ani de zile. La o rata de inflatie medie de 5 % ar rezulta in 22 de ani o reducere a valorii imobilului la 34,19%, adica o pierdere de 2/3 din valoare. S-ar crea o discriminare evidenta intre persoanele carora li se reconstituie dreptul de proprietate in natura (care primesc bunul la valoarea prezenta) si cele carora li se reconstituie dreptul de proprietate prin grila notarilor si cei care au primit deja despagubiri calculate la valoarea de piata a bunului. Toate legile cu privire la restituirea imobilelor in Romania au prevazut o despagubire care a asigurat acoperirea justa si integrala a prejudiciului “dupa standardele internationale de evaluare”[2]. Asociatiile de proprietari apreciaza ca valorile imobilelor redate in grila sunt inferioare valorii reale

 

5.   De neacceptat este si faptul ca Legea acorda ANRP (Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor) drepturi sporite fata de legea actuala, adica acorda  dreptul  de invalidare a deciziilor/dispozitiilor deja emise de entitatatile  administrative. Legalizarea dreptului ANRP / CNCI la dublarea controlului de legalitate si posibilitatea de anulare pe cale administrativa a deciziilor/dispozitiilor deja emise de entitatile investite de lege cu solutionarea notificarilor [3] (Dispozitii de Primar, Hotarari Prefect / Comisie Judeteana de Fond Funciar, Decizii AVAS, etc.) contravine principiilor generale de drept intern si international, mai ales principiului neretroactivitatii legilor. Aceste decizii au intrat in circuitul civil si produc deja efecte juridice. Invalidarile pot fi facute numai de instantele de judecata. Pentru cauzele solutionate de justitie este obligatorie aplicarea principiului neretroactivitatii noii legi, care sa nu revoce dispozitii intrate in circuitul civil, ori sentinte irevocabile si executorii in urma carora s-a stabilit valoarea imobilului sau a evaluarii efectuate pe cale administrativa .Similar pentru actiunile aflate pe rolul instantelor de judecata sau la CEDO, pana la intrarea in vigoare a noii legi. Orice dispozitie contrara incalca insasi Constitutia Romaniei - ART. 15 al.2 prin care :"Legea dispune numai pentru viitor".

Conform unor decizii ICCJ si CEDO (Viasu sau Marin si Gheorghe Radulescu), „o decizie administrativa a autoritatii locale competente care recunoaste celui interesat un drept de reparatie este suficienta pentru a crea un <<interes patrimonial>> protejat de articolul 1 din Protocolul nr.1“ (ibidem, par. 180), chiar daca nu este precizata suma despagubirii. Neexecutarea unei asemenea decizii constituie o ingerinta in sensul primei fraze al primului alineat al acestui articol In consecinta petentii carora li s-au acordat astfel de decizii administrative trebuie considerati implicit „persoane indreptatite“ in acceptiunea noului proiect de lege, dreptul lor nemai trebuind sa fie validat din nou.

 

6 .Noua lege contine dispozitii inacceptabile. Consideram ca nu este necesara suspendarea emiterii hotararilor de validare / invalidare de catre comisiile judetene de fond funciar si nici suspendarea emiterii titlurilor de proprietate deoarece comisia constituita trebuie sa inventarieze doar terenurile libere. Prin ipoteza, cel putin, terenurile pentru care se emite hotarare de validare sau titlu de proprietate nu mai pot fi considerate ca fiind libere si care sa poata intra in Fondul naţional al terenurilor agricole, forestiere şi al altor imobile destinate compensării.

 

7. In ceea ce priveste suspendarea  punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în procesele funciare,  aceasta reprezinta cea grava nesocotire a autoritatii unei hotarari judecatoresti. Ne aflam aici in situatia unor persoane care au obtinut hotarari executorii si, de data aceasta, aplicand un act normativ, statul refuza sa aduca la indeplinire dispozitiile cuprinse in titlul executoriu.  Romania a fost deja condamnata la CEDO in numeroase hotarari pentru ca autoritatile refuzau sa puna in executare dispozitiile unei instante; de data aceasta daca autoritatile vor putea invoca chiar un act normativ pentru suspendarea unor hotarari executorii apreciem ca vor exista motive suplimentare pentru condamnarea statului roman in alte cauze. De asemeni, este incalcat si principiul constitutional al separarii puterilor in stat in conditiile in care puterea legislativa dispune suspendarea executarii unor hotarari judecatoresti (nu ar fi pentru prima data,, in ultimii ani s-a mai tot incercat ca prin acte normative emise de parlament sau guvern sa se suspende punerea in executare a unor hotarari judecatoresti – in materia salarizarii sau in situatia in care statul a avut calitatea de debitor fata de diversi particulari).

          Proiectul de lege isi propune  sa limiteze si accesul la justitie. Pana acum, persoanele ale caror notificari formulate in temeiul Legii nr. 10 din 2001 nu erau solutionate, se puteau adresa instantei existand in acest sens mai multe recursuri in interesul legii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, indeosebi Decizia de indrumare nr. XX din 2007. Guvernantii propun insa amanarea momentului in care sa fie sesizata instanta pana la expirarea termenului cand ar fi trebuit solutionate  toate notificarile, termen care incepe sa curga de la 01 ianuarie 2014 si poate fi si de 36 de luni in cazul entitatilor care au de solutionat mai mult de 5000 de notificari.

 

8 . Nu intelegem prevederea acordarii de indemnizatii lunare suplimentare extrem de ridicate sau alte sporuri salariale in scopul combaterii coruptiei , prevedere care reprezinta o sfidare, mai ales ca Primul-Ministru solicita reducerea cheltuielilor bugetare cu 15 % si preconizeaza reduceri de personal. Combaterea coruptiei trebuie sa se realizeze prin prevederi legislative clare si usor de aplicat. Cinstea si corectitudinea functionarilor nu trebuie sa fie conditionate de acordarea unor venituri suplimentare, cinstea nu se cumpara cu bani (cazul Maddox , USA)

9. Prin proiectul de lege se  prevede tergiversarea acordarii despagubirilor, se doreste  amanarea platii acestora, astfel ca plata lor sa cada in sarcina  guvernelor viitoare, intre timp putand interveni decesul petentilor, in majoritate persoane in varsta. Consideram ca problema platii despagubirii persoanelor fizice, in marea majoritate batrani si bolnavi, ar trebuie tratata cu prioritate fata persoanele juridice si fata de cumparatori de drepturi litigioase, la care durata nu constituie un factor vital. Conform declaratiilor fostului Ministru de Finante, Bogdan Dragoi, mai mult de jumatate din valoarea despagubirilor va trebui platita persoanelor juridice (culte religioase, etc)

10. Proiectul prevede ca persoana indreptatita, pentru imobilul care nu i se restituie in natura  sa primeasca un numar de puncte echivalent cu valoarea calculata a imobilului la momentul acordarii deciziei. Aceste puncte pot fi valorificate numai prin participarea la licitatii publice (nu se compenseaza terenul la paritate valorica reala ci se liciteaza –> consecinta va fi ca pentru un imobil licitat interesant se va plati mai mult decat valoarea sa reala datorita concurentei mari). Aceasta noua loterie, asemanatoare traficului de actiuni de la Fondul Proprietatea va dezavantaja persoanele indreptatite varstnice, sarace sau cu o pregatire mai redusa, in defavoarea unei noi clase de afaceristi, care vor cumpara „puncte“ la pret redus. Apoi nu se stie ceva oferi statul spre licitare , daca vor fi suficiente imobile  care sa intereseze persoanele indreptatite sau vor fi ruine sau terenuri neproductive/mlastini , plasate departe de drumuri publice de care primariile doresc sa scape datorita cheltuielilor mari de intretinere sau a lipsei obtinerii de impozite/taxe locale.

11. In lege se fac trimiteri la viitoare norme metodologice pentru probleme extrem de importante care ar  trebuie cuprinse in lege reglementari care vor trebui stabilite ulterior de Guvern. Tinand seama de importanta acestora, ele trebuie incluse acum in lege si nu pot face nicidecum obiectul unor Norme Metodologice ulterioare, care sa ne surprinda neplacut.  Astfel de ex.articolul referitor la  faptul ca modalitatile de valorificare in numerar care ar urma sa fie reglementate prin norme metodologice, in loc sa fie reglementat chiar prin aceasta lege. Proprietarii deposedati au deja experiente nefericite cu reglementari ulterioare, de ex. cu OUG 62/2010

12. Este nelegala punerea in sarcina persoanelor indreptatite a obligativitatii  prezentarii de documente suplimentare fata de actele de proprietate prevazute de legea deja existenta(de ex.: rol fiscal, extras carte funciara, cod postal, dovada trecerii in proprietatea statului, etc) cu termen de decadere din drept de 90 zile. Aceste documente se afla in posesia Statului Roman, si acesta ar trebui sa le elibereze, in termen de 30 zile de la data inregistrarii cererii iar in cazul cand Statul Roman nu poate elibera in intervalul cerut aceste documente,  dosarul va trebui solutionat in favoarea petentului, in baza actelor de proprietate deja depuse la dosar . Noțiunea de ”termen de decădere trebuie eventual  inlocuită cu ”termen de completare a notificarii“.

 13. Consideram ca in noul proiect de lege ar trebui sa fie incluse unele principii:

- Asigurarea functionarii fara posibile intarzieri datorate lipsei functionarilor de la intrunirile decizionale. In noul proiect nu se  asigura quorumul la sedintele CNCI, prin obligarea membrilor de a participa la aceste sedinte, cu instituirea de sanctiuni dure in sarcina conducerii entitatilor investite in caz de neindeplinire a quorumului din cauza absenteismului. Trebuie avut in vedere ca in trecut, timp de mai mult de un an de zile(2011-2012),.nu au avut loc din lipsa de quorum sedinte ale CCSD pentru a valida emiterea deciziilor de despagubire, astfel ca sute de persoane indreptatite pentru care se evaluasera despagubirile nu au primit titlurile de despagubire.

 - In comisiile pentru stabilirea bunurilor care urmeaza a fi licitate nu sunt inclusi si reprezentanti ai asociatiilor de proprietari.

In speranta ca veti acorda atentie aspectelor semnalate de catre noi,  va asiguram de intreaga noastra consideratie.

 

Asociaţia pentru Proprietatea Privată - APP

Str. Paul Orleanu nr. 6, sect. 5 Bucuresti - e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

Asociatia Franceza pentru Apararea Dreptului de Proprietate in Romania,

Paris, France

 

Asociaţia Persoanelor Deposedate Abuziv şi a Foştilor Deportaţi Refugiaţi

din Romania - APDAFDR

Craiova, Romania

 

Asociatia Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat  - APDAS

Bucuresti, Romania

 

RESRO - Interessenvertretung Restitution in Rumänien e.V.

München, Deutschland - www.resro.info


 

 

 

 


[1]203 Printre altele a fost prezentat Comitetului de Ministri si un plan de actiune la 25 februarie 2010. Acesta contine urmatoarele puncte:

– organizarea unor dezbateri cu asociatiile fostilor proprietari si reprezentantii societatii civile.

 

[2] In Decizia nr. 219 din 19 ianuarie 2012 pronunţată în recurs de Sectia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001 [2] Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că acordarea de despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru imobilele preluate în mod abuziv care nu se pot restitui în natură, nu se poate face în baza unei expertize tehnice judiciare care nu respectă criteriile şi condiţiile prevăzute de Standardele internaţionale de evaluare GN1 – Evaluarea proprietăţii imobiliare.

 

[3]Dispozitii de Primar, Hotarari Prefect / Comisie Judeteana de Fond Funciar, Decizii AVAS, etc.

 

 

 

---------------------------------------------------------------------------------------------------------

 

 

 

 

   ÎNTÂLNIRE CU CONDUCEREA ANRP cu privire la stadiul elaborării proiectului de lege pentru implementarea Deciziei Pilot a CEDO și cu privire la principiile acestui proiect de lege(30 ianuarie 2013)

 

   La data de 30 ianuarie 2013 Asociația pentru Proprietate Privată și Asociația EUROSENIOR au participat la o întâlnire cu Președintele ANRP, Dl. George Băeșu, întâlnire având ca scop discutarea problemelor legate de stadiul elaborării proiectului de lege pentru implementarea Hotărârii Pilot a CEDO, precum și a principiilor care vor sta la baza acestui proect de lege.

Cu această ocazie s-au discutat următoarele teme și ni s-au comunicat următoarele aspecte: 

- Cu privire la stadiul elaborării legii s-a comunicat de catre ANRP că se lucrează în trei echipe :o echipă se ocupă de partea legislativă care va avea legătură cu Legile fondului funciar, o a doua se ocupă de Legea Nr. 10/2001, iar cea de-a treia echipă se ocupă de partea legislativă privitoare la reorganizarea ANRP. În urma acestei reorganizări, ANRP va avea două direcții: o direcție care va soluționa dosarele și o altă direcție care va verifica toate dosarele care au fost soluționate până în prezent. 
 ANRP are rol de coordonator în elaborarea legii.

- În ce privește momentul când va fi publicat proiectul pe site, publicarea se va face atunci când proiectul va fi deja aprobat de Guvern 

- Se va menține principiul restituirii în natură și cel al compensării cu alte bunuri. Principiul compensării se va utiliza mai ales la soluționarea cererilor de fond funciar.

- Prin noul proiect de lege ANRP va căpăta competențe sporite față de cele avute în legislația actuală. ANRP va putea invalida pe cale administrativa dispozițiile primăriilor. De asemenea se vor reverifica dosarele soluționate anterior, chiar și cele prin care s-a acordat restituire în natură. 

- In noua lege se va fixa un termen de decădere de 90 de zile pentru depunerea actelor în completarea notificărilor. Termenul de decădere de 90 de zile, probabil că va curge din momentul apariției legii. Față de acestea, reprezentantii asociatiilor de proprietari au solicitat să fie anunțați în scris petiționarii, în fiecare dosar în parte, în legătură cu actele care le mai trebuie depuse, și au arătat că termenul nu poate fi de decadere. Termenul trebuie sa curga de la data primirii instiintarii.

- In ceea ce privește dosarele care au fost evaluate la nivelul ANRP, dar nu s-au emis Titlurile de despăgubire,se va proceda în felul următor: doar pentru evaluările care nu sunt mai vechi de un an se va emite Titlul de despăgubire la acea valoare. Pentru evaluările mai vechi de un an se va reveni la expertul care a facut evaluarea anterioara, cu solicitarea de a comunica valoarea actuală. 

- S-a mai discutat despre sistemul de plată (sau răscumpărare) a titlurilor de despăgubire, în care valoarea se va plăti integral peste un număr de ani si anume: pentru un titlu de despăgubire emis se va plăti o sumă de 20% dacă se cere plata în primul an, de 30% dacă se cere în al doilea an etc și de 100% dacă se cere în al zecelea an.

- Dl. Băeșu a mai fost întrebat dacă legea va fi adoptată prin asumarea răspunderii și a raspuns că nu cunoaște acest aspect.

 

                                                                                                                                         

 

 

___________________________________________________________________________________

 

 

MEMORIU PENTRU COMISIA SENATORIALĂ DE ANCHETĂ A ACTIVITĂȚII A.N.R.P.

Înregistrat la registratura Senatului României la data de 17.07.2012

 

Asociația pentru Proprietatea Privată

Str. Paul Orleanu nr. 6, sect. 5 Bucuresti - e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

Asociatia Franceza pentru Apararea Dreptului de Proprietate in Romania

Paris, France

 

Asociaţia Persoanelor Deposedate Abuziv şi a Foştilor Deportaţi Refugiaţi din Romania - APDAFDR

Craiova, Romania

 

Asociatia Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat  - APDAS

Bucuresti, Romania

 

 Către,

 

SENATUL ROMÂNIEI

Comisia de ancheta privind activitatea Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor

 

DOMNULE PREȘEDINTE,

 

     Urmare adoptării Hotărârii Senatului României nr. 16 din 29 mai 2012 pentru înființarea Comisiei de ancheta privind activitatea Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, în baza Art. 4 din această Hotărâre a Senatului, prin care se solicită reprezentanților societății civile să pună la dispoziția Comisiei orice informații și documente de natură să servească activități acesteia, Noi, Asociațiile semnatare, dorim să vă punem la dispoziție informațiile si concluziile dobândite  în perioada supusă analizei Dvs., și chiar de la momentul intrării in vigoare a Legii nr.10/2001 și a celorlalte legi de restituire și până în prezent.

      Considerăm ca fiind utilă înființarea acestei Comisii de anchetă a activității ANRP , însă pentru a avea o imagine completă, cercetarea ar trebui extinsă asupra întregii perioade de existență și funcționare a acestei instituții și a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, astfel încât să fie efectuată asupra întregii perioade de funcționare a acestor instituții și nu doar începând cu anul 2009.

 

    Potrivit Art. 5 din Hotărârea Senatului României nr. 16 din 29 mai 2012 :

 

1) Comisia are in vedere respectarea deciziei Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) prin care s-a cerut Romaniei ca, in termen de 18 luni, sa adopte o noua lege pentru despagubirile legate de imobilele nationalizate in perioada comunismului.

(2) Comisia verifica neregulile constatate in cadrul auditului realizat la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, unde peste 80% din dosarele solutionate pe fond funciar nu aveau atasate certificatele de mostenitor, conform analizelor efectuate de Ministerul Finantelor Publice.

(3) Comisia analizeaza si modul in care proiectul de lege propus de Guvernul Ungureanu stabilea pentru fostii proprietari de imobile nationalizate doar o despagubire de 15% din valoarea imobilului si incasarea sumei pe o perioada de la 10 pana la 12 ani.

 

     Vom prezenta punctul nostru de vedere , referindu-ne la problemele supuse analizei Comisiei prevăzute în Art. 5 al Hotărârii Senatului României.

 

      (1)  În ce privește respectarea deciziei Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) prin care s-a cerut Romaniei ca, in termen de 18 luni, sa adopte o noua lege pentru despagubirile legate de imobilele nationalizate in perioada comunismului.

         Deși termenul de 18 luni ar fi fost suficient pentru găsirea unor soluții administrative, legislative și financiare în conformitate cu Hotărârea  Pilot pronunțată de CEDO în cauza ”Atanasiu și Poenaru împotriva României„ prin care să se garanteze protecția efectivă a dreptului de proprietate și celeritatea soluționării dosarelor de restituire și acordare de despăgubiri, Guvernul român și Comisia interministerială constituită pentru implementarea Deciziei pilot a CEDO nu au reușit să găsească vreo soluție în acest sens.

      Au existat două proiecte de lege supuse dezbaterii publice , unul în toamna anului 2011 și cel de-al doilea în luna martie 2012, însă ambele au fost foarte defavorabile proprietarilor deposedați și au venit în contradicție cu dispozițiile Deciziei Pilot a CEDO .

       Astfel, primul proiect de lege, cel elaborate de Guvernul Boc și supus dezbaterii publice în toamna anului 2011 impunea persoanelor îndreptățite la despăgubiri noi obligații, condiții și probe,toate greu de îndeplinit și care nu existau în legile de restituire aflate în vigoare în prezent, creând o inechitate și inegalitate față de persoanele îndreptățite care au fost despăbubite până la adoptarea lui și tinzând astfel să restrângă numărul persoanelor ale căror cereri vor fi soluționate favorabil; înlocuia evaluarea ce se făcea la valoarea de circulație potrivit standardelor internaționale de evaluare cu așa-numita ”grila de evaluare; instituie principiul plafonării sumei care putea fi plătită în bani și introducea eșalonarea tuturor despăgubirilor pe o perioadă lungă de timp; deasemenea, nu impunea nici un fel de sancțiuni, amenzi civile etc. pentru nesoluționarea sau soluționarea cu întârziere a dosarelor etc.

     Ulterior, în luna martie 2012, în timpul Guvernului Ungureanu a fost înlocuit proiectul mai sus aminitit cu un alt proiect de lege. Acest al doilea proiect de lege nu numai că încălca prevederile Deciziei Pilot a CEDO(prin care se cerea Statului să ia măsuri legislative prin care să garanteze tocmai protecția efectivă a proprietății) dar aducea grave atingeri drepturilor persoanelor îndreptățite-proprietari deposedați abuziv de către stat în perioada comunismului.Astfel ,în proiectul de lege se prevedea că la data intrării în vigoare, se vor abroga dispozițiile cu privire la restituirea în natură și cele cu privire la compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent din Legea nr. 10/2001, Legile Fondului Funciar nr. 18/1991 și 1/2000, precum și celelalte legi de restituire a proprietăților. Deasemenea, proiectul de lege introducea principiul  plafonărilor  despăgubirilor la doar 15% din valoarea acestora și esalonarea plății acestor despăgubiri pe o perioadă îndelungată. Adoptarea unui asemenea proiect de lege ar fi constituit o gravă încălcare a dreptului de proprietate  în România, care nu putea fi justificată în nici un mod, o încălcare a principiilor Constituției și Convenției Europene și a principiilor statuate in practica judiciară, o încălcare a principiului stabilității raporturilor juridice, deoarece ar fi modificat în mod substanțial legile proprietății în timpul aplicării lor, dar și o discriminare a proprietarilor ale căror cereri urmau a fi soluționate, față de persoanele îndreptățite – proprietari ale căror cereri și notificări fuseseră soluționate prin restituirea în natură, sau prin acordarea de despăgubiri la întreaga valoare a imobilului, până la intrarea  în vigoare a  noii legi.

          Pe de altă parte, în ambele proiecte de lege elaborate de Comitetele interministeriale conduse de ANRP, a fost  menținută existența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, instituție care s-a dovedit că, deși funcționarea ei generează cheltuieli foarte mari pentru bugetul de stat, eficiența ei este redusă, îngreunează si întârzie în acelaşi timp foarte mult procesul de soluționare a cererilor de despăgubire prin dublarea procedurilor administrative. Mai mult,  pe lângă faptul că in cele două proiecte  se menținea existența CCSD, se acordau acesteia atribuții de control de legalitate a dispozițiilor administrative și posibilitatea anulării acestora, ceea ce în legislația actuală, în  forma actuală a Legii nr. 247/2005, nu este prevăzut.

       Guvernul Victor Ponta a declarat în momentul învestirii că va acorda atenție problemei restituirii proprietăților confiscate de regimul comunist și criticase fostele guverne pentru elaborarea proiectului care prevedeau plafonarea despăgubirilor, calificandu-l ca fiind de tip socialist, și promisese că va soluționa această problemă prin promovarea unui  proiect de lege care să mențină restituirea în natură și să acorde despăgubiri doar în cazurile în care nu se poate face aceasta restituire, despăgubirile acordate  ridicandu-se la valoarea de piață a imobilelor. Asociatiile de proprietari deposedati pleaca de la premisa ca aceste declaratii nu au fost  numai promisiuni facute inaintea alegerilor. In caz contrar, ele isi vor mentine protestele, atat în țara, cât și în fața autorităților internaționale.

         (2) În ceea ce privește neregulile constatate în cadrul auditului realizat la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților unde peste 80% din dosarele soluționate în materia Fondului Funciar nu aveau atașate certificatele de moștenitor, facem precizarea că dacă este vorba de dosare întocmite în baza legilor Fondului Funciar nr. 18/1991, 1/2000 și 247/2005, aceste legi nu prevăd obligativitatea depunerii unui certificat de moștenitor, calitatea de succesor putând fi dovedită și cu acte de stare civilă.

           Pe de altă parte, atragem atenția asupra faptului că există un număr foarte mare de dosare la care, deși fuseseră atașate toate actele solicitate de Legea nr. 10/2001 și de Normele Metodologice de aplicare a acestei legi,  au fost returnate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, Primăriilor sau celorlalte instituții care emiseseră dispozițiile prin care se propunea acordarea de despăgubiri (potrivit site-ului ANRP au fost returnate 3700 dosare). Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgbirilor a retrimis aceste dosare solicitând fie completarea lor cu diverse acte, care  nu erau obligatorii potrivit Legii nr. 10/2001, fie diverse clarificări din partea Primăriilor cu privința unor aspecte care nu erau neapărat necesare pentru soluționarea dosarelor de acordare a despăgubirilor. Există și mai multe cazuri  în care, deși nu  a retrimis dosarele către Primării, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a blocat soluționarea acestora, solicitând depunerea de noi acte sau precizări, care, de asemenea, nu erau prevăzute de Legea nr 10/2001 și care de multe ori erau imposibil de obținut . Deși potrivit titlului VII din Legea nr. 247/2005, dar și practicii Curților de Apel și Înaltei Curți de Casație și Justiție, Comisia  Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor nu poate cenzura soluționarea notificării, ci poate doar să verifice dacă imobilul poate ori nu să fie restituit în natură, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor cenzurează în mod constant dosarele solicitând foarte multe acte în completare și motivându-și prin aceasta amânarea soluționării acestor dosare[1].

         Deasemenea, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor mai folosește și alte procedee pentru a amâna soluționarea dosarelor, de exemplu atunci când  persoana îndreptățită  obține o hotărâre judecătorească prin care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor este obligată să soluționeze dosarul, aceasta utilizează toate căile de atac chiar dacă sunt nefondate, doar pentru a amâna momentul soluționării dosarului. Sunt cunoscute și situații în care, în cazul unor dosare cu acte verificate si validate nu numai administrativ, ci si pe cale judecătorească, prin sentințe definitive, irevocabile si executorii, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor întârzie de peste doi ani executarea acelor sentințe prin returnarea dosarului la primarii sub pretextul obtinerii unor precizari, deși, așa cum am arătat, în practica judiciară s-a statuat că asemenea solicitări sunt nejustificate.

   

         (3)  În ceea ce privește cauzele pentru care s-a ajuns la propunerea unui proiect de lege care să stabilească pentru foștii proprietari de imobile naționalizate doar o despăgubire de 15% din valoarea imobilului și încasarea sumei pe o perioadă de 10 până la 12 ani( dupa emiterea deciziei, care mai poate dura și aceasta pana la 5 ani), arătăm că acest lucru a fost posibil deoarece elaborarea proiectului de lege nu s-a făcut în baza unor cifre exacte cu privire la suma totală a despăgubirilor care trebuie acordate. Deși guvernul a avansat o cifră afirmând că valoarea totală a despăgubirilor ce urmează a fi acordate ar fi de 70 de miliarde de lei, această cifră nu are nici o acoperire și, așa cum s-a demonstrat și în cadrul discuțiilor avute cu reprezentanții Ministerului Finanțelor, nu s-a făcut de fapt nici o evaluare temeinică a despăgubirilor care mai trebuie acordate. Or, pentru a avea o valoare exactă a despăgubirilor ce trebuiesc acordate persoanelor îndreptățite, ar trebui ca mai întâi să se realizeze o inventariere la nivelul fiecărui județ, a tuturor notificărilor și cererilor de restituire formulate în baza Legii nr 10/2001, a Legilor Fondului Funciar etc., care nu au fost soluționate până în prezent, apoi să se stabilească câte dintre acestea pot fi soluționate prin restituire în natură, (și eventual câte ar mai putea fi soluționate și prin compensarea cu alte bunuri  (imobile similare) și abia după aceea, pentru restul notificărilor pentru care este imposibilă restituirea în natură și compensarea, să se stabilească valoarea despăgubirilor ce urmează a fi acordate.

         O asemenea evaluare nu a fost făcută, deși ea era absolut necesară pentru a se vedea care este impactul aplicări legii asupra Bugetului de Stat, iar guvernele ar fi avut posibilitatea să facă această evaluare în cele 18 luni care au fost acordate de către CEDO prin hotărârea pilot[2].

         Considerăm de asemenea că puteau fi identificate cu usurință surse atât pentru restituirea prin compensare cu alte bunuri imobile ( pot fi avute în vedere aici terenurile aflate la dispoziția Agenției Domeniilor Statului, Romsilva și cele aflate în proprietatea Primăriilor), cât și pentru despăgubire.În cazul despăgubirilor pot fi identificate resurse bugetare și extrabugetare, și există, deasemenea, încă suficiente societăți cu capital de stat ale căror acțiuni pot fi aduse la Fondul Proprietatea.

 

          Concluzii și recomandări

 

     Dacă se face o analiză privind modul de aplicare a Legii nr.10/2001( și a celorlalte legi privind restituirea), de la momentul intrării în vigoare a Titlului VII al Legii nr.247/2005, se constată că, deoarece soluționarea tuturor dosarelor privind acordarea de despăgubiri a revenit unei singure instituții, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, s-a produs aglomerarea acestei instituții cu un număr foarte mare de dosare(potrivit site-ului ANRP, până în prezent au fost înregistrate la Secretariatul CCSD 50.538 dosare), număr aflat într-o creștere exponențială. Acest fapt a determinat, pe de o parte, soluționarea cu întârziere și într-un timp foarte lung a acestor dosare, ceea ce a dus la încălcarea dispozițiilor Art 6 din Convenția Europeană (dreptul la un soluționarea într-un termen rezonabil)și Art.1 din Protocolul aditional nr. 1, nefiind asigurată protecția efectivă a proprietății pentru titularii cererilor respective.  În plus, această situație a creat și premisele apariției unor fapte de corupție care au fost relatate și în presă și pentru care s-a întocmit și dosare penale chiar pentru unii funcționari de rang înalt.A se vedea în acest sens de exemplu moment arestării unui vicepreședinte al ANRP, Remus Virgil Baciu, acuzat de fapte de corupție constând în primirea de bani  în schimbul urgentării soluționării unor dosare de despăgubire. De asemenea au existat numeroase scandaluri legate de funcționarea ANRP, de atribuirea contractelor către firmele de evaluatori și de criteriile invocate pentru soluționarea cu prioritate a unor dosare( așa cum s-a constatat și prin Auditul realizat de către Ministerul Finațelor , unul din criteriile de soluționare cu prioritate a dosarelor era invocarea unei boli, dovedită doar cu o adeverință obținută de la medicul de familie, și nu exista o ordine a soluționării dosarelor în funcție de gravitatea bolilor astfel că au fost soluționate cu prioritate dosare la care se atașaseră adeverințe cu diagnostic cum ar fi ”infecție urinară” sau ”fost fumător și consummator de etanol”, în timp ce alte dosare ale unor persoane care depuseseră acte medicale privind afecțiuni mult mai grave, nu au fost soluționate cu prioritate). Asemenea situații  au  fost posibile  datorită faptului că, pe de o parte soluționarea dosarelor dura foarte mult, iar pe de altă parte nu existau reglementări clare privind ordinea de soluționare a dosarelor și criteriile în baza cărora unele dosare pot fi soluționate cu prioritate față de altele. Au existat de asemenea, un număr foarte mare de acte de vânzare de drepturi litigioase, acte de cesiune de drepturi privind dosarele aflate pe rolul CCSD etc. În viitor, dacă ar fi menținute instituțiile ANRP și CCSD va creste tot mai mult numărul de dosare înregistrate și, deasemenea, diferența dintre numărul dosarelor înregistrate și numărul celor soluționate va fi tot mai mare, consecințele fiind cele expuse mai sus. Solicităm Comisiei Senatoriale să aibă în vedere aceste aspecte cu ocazia analizei pe care o va face.

      De asemenea, solicităm Comisiei Senatoriale să aibă în vedere faptul că o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor Deciziei Pilot în cauza ”Atanasiu și Poenaru împotriva României„ prin care s-a solicitat Statului român să se ia măsurile necesare administrative, legislative și financiare prin care să garanteze protecția efectivă a dreptului de proprietate se poate face doar în sensul că aceste măsuri legislative trebuie să respecte principiul ”restitutio in integrum”, astfel încât cererile să fie soluționate prin restituire în natură în toate cazurile în care acest lucru este posibil, iar pentru cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, să se analizeze mai întâi posibilitatea restituirii prin compensare cu alte bunuri immobile și abia dacă nici acest lucru nu este posibil, să se acorde despăgubiri la întreaga valoare a bunului imobil ce nu poate fi restituit, despăgubiri care să se acorde într-un termen rezonabil (de maxim 4 ani, în funcție de valoarea creanței către proprietarul de drept ).Iar criteriile care definesc posibilitatea restituirii  in  natura trebuie sa fie definite in mod univoc.

 Considerăm că, singura soluție legislativă echitabilă și care va determina urgentarea soluționarii dosarelor în așa fel încât proprietarii deposedați să-și reprimească bunurile confiscate sau despăgubirile cuvenite într-un interval de timp rezonabil este revenirea la forma inițială a Legii nr. 10/2001, prin abrogarea titlului VII din Legea nr. 247/2005. Se poate observa că de la intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005 și până în prezent a fost soluționat un număr foarte mic de cereri de acordare de despăgubiri pentru imobilele preluate abuziv de către stat, aceasta pe de o parte din cauza faptului că la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor sunt trimise spre soluționare dosare din întreg teritoriul țării și pe de altă parte din cauza dublării procedurii administrative care s-a creat în urma intrării în vigoare a titlului VII din Legea nr. 247/2005 potrivit căreia procedura de soluționare a notificărilor întocmite în baza Legii nr. 10/2001, deși parcursă odată la nivelul primăriilor este reluată, la nivelul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.  În forma inițială a Legii nr. 10/2001 notificările erau soluționate exclusiv la nivelul primăriilor și a celorlalte unități deținătoare ale imobilelor, indiferent dacă era posibilă restituirea în natură sau urmau a fi acordate măsuri reparatorii prin echivalent, iar în acest din urmă caz, plata despăgubirilor se făcea de la bugetele locale sau ale societăților care soluționau notificarea și nu de la bugetul central.

Prin revenirea la forma inițială a Legii nr. 10/2001 și desființarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, se va reduce cel puțin la jumătate intervalul de timp în care vor fi soluționate notificările întocmite în baza Legii nr. 10/2001, deoarece procedura administrativă va fi parcursă o singură dată, iar pe de altă parte, bugetul de stat va fi degrevat, sarcina acordării despăgubirilor revenind bugetelor locale. Sau, in situația în care s-ar decide că despăgubirile trebuie acordate doar de la bugetul central, soluționarea dosarelor s-ar face cu mai multă celeritate dacă evaluarea despăgubirilor nu ar mai fi făcută de Comisia Centrală, așa cum se face în prezent, ci s-ar face de către primăriile care soluționează notificările.

Deasemenea, mai consierăm că pentru găsirea unei soluții legislative pentru aplicarea Deciziei Pilot a CEDO nu se poate face în bune condiții atât timp cât Comitetul Interministerial care se ocupă de elaborarea legislației este coordonat de către ANRP, deoarece ANRP este interesat să mențină actualul sistem și actuala stare de fapt, lucru care reiese si din cele două proiecte de lege elaborate până acum, care nu respectau Decizia Pilot, dar în care rolul ANRP si CCSD devenea mai important. Solicităm deci ca acest Comitet Interministerial să nu mai fie coordonat de ANRP.

      Am adus în discuție toate aceste aspecte pentru a da posibilitatea Comisiei Senatoriale să facă o analiză comparativă și să poată expune un punct de vedere în acest sens în concluziile Raporului pe care îl va întocmi. Rugăm respectuos sa dispuneti ca acest Raport sa fie comunicat și asociatiilor semnatare, în momentul redactării formei finale, la adresa Asociației pentru Proprietatea Privată specificată în antet (Str. Paul Orleanu nr. 6, sect. 5 Bucuresti - e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. )

 

 

         În vederea unei lămuriri corecte și complete a tuturor aspectelor legate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, vă stăm la dispoziție cu informații, documente precum și cu experiența dobândită pe parcursul timpului de la momentul adoptării legilor proprietății și până în prezent, perioadă în care am urmărit soluționarea a sute de cazuri ale membrilor noștri – proprietari  deposedați în mod abuziv de către regimul comunist. Solicităm, de asemenea, să aprobați participarea noastră, prin intermediul unor reprezentanți, la lucrările Comisiei și, de asemenea, solicităm acordarea de audiențe pentru a expune mai detaliat aceste probleme.

         Vă rugăm să ne comunicați în scris, la adresa Asociației pentru Proprietatea Privată (Str. Paul Orleanu nr. 6, sect. 5, Bucuresti) răspunsul Dvs.cu privire la problemele expuse la fiecare din punctele de mai sus și cu privire la audierea la Comisie a reprezentanților Asociațiilor noastre.Deasemenea, vă rugăm să ne comunicați ce documente sau informații v-ar mai fi necesare.

 

 

 

 

 Asociații semnatare,

 

Asociaţia pentru Proprietatea Privată APP

Str. Paul Orleanu nr. 6, sect. 5 Bucuresti

 

Asociaţia Persoanelor Deposedate Abuziv şi a Foştilor Deportaţi Refugiaţi din Romania APDAFDR

Cartier Izvorul Rece nr.90, Craiova

 

Asociatia Franceza pentru Apararea Dreptului de Proprietate in Romania, AFADPR, Paris, France

 

Asociatia Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat  - APDAS

Bucuresti, Romania

 

 

 

 

București,17 iulie 2012

 


[1] Conform deciziilor interne definitive no 6723 din 17 octombrie 2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si no 159 din 22 aprilie  2008 si  a Curtii de Apel de Craiova,. confirmate de decizia CEDO Marin si Gheorghe Radulescu (cererea 1585/06), o  decizie Primariei are caracterul unui act civil de dispozitie care, comunicat partilor interesate, genereaza drepturi patrimoniale pentru persoana indreptatita si nu poate fi revocat sau anulat de catre autoritatile administrative.

[2] Justificarea acestor date a fost ceruta autoritatilor romane de Comitetul de Ministrii al Consiliului Europei in Sedinta nr. 1144 din 6 Junie 2012

 

Comentarii  

 
0 #2 number 1 ranked 05-04-2014 16:08
Normally I don't read post on blogs, however I would like to
say that this write-up very forced me to take a look at annd do it!

Your writing taste has beden surprised me. Thank you, quite great article.
Citat
 
 
0 #1 cafe24.com 02-04-2014 16:14
Heya exceptional blog! Does running a blog like this take a lot of work?
I have virtually no knowledge oof coding however I was hoping to start my own blog iin the near future.
Anyways, should you have any ideas or techniques for
new blog owners please share. I know this is off topic nevertheless I just needed tto
ask. Many thanks!
Citat
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Copyright © . All rights reserved. www.a-p-p.ro © 2003-2012 | web design | web design by Delphi